Surâsul aburind
al pastilelor închise în sanatoriul nuclear
o ia razna,
stârnind o rezonanţă criptică,
pecetluită de migrenele întâi-născute
ale raţiunii fetusului sinucigaş.
În comparaţie cu periplul său
nebunesc între terminaţiile nervoase,
vastitatea cerebrală se aseamănă vidului gelatinos
al visului,
unde auzul şi mirosul sunt atrofiate,
laolaltă cu celelalte simţuri,
tronul fiind ocupat de voinţă,
sub îndrumarea imediată
a imaginaţiei.
La ce s-o fi referind relativitatea spaţio-temporală
a visării?
Aţi visat vreodată
un fizician?
Spuneţi-mi, vă rog,
CE FĂCEA?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu